Filarmonica de Stat Iasi
Festivalul Muzicii Romanesti
Iaşi, 1973-1996
Iaşul a găzduit, din 1973 până în 1996, un festival ce a cunoscut mai multe transformări, atât în formă cât şi în conţinut. La primele trei ediţii (1973, 1974, 1975) a purtat denumirea de Săptămâna muzicii româneşti. De la ediţia a patra (1976) până la a opta (1984), manifestarea s-a intitulat Festivalul muzicii româneşti. Ediţiile a noua (1996) şi a zecea (1998) au optat pentru Zilele Muzicii Româneşti. În fine, de la ediţia a unsprezecea (1993) până la a paisprezecea şi ultima (1996) s-a intitulat Festum Musicae, dorindu-se internaţional.
Dacă până în 1990 organizatorii – Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Iaşi, Filarmonica, Uniunea Compozitorilor din Bucureşti, Conservatorul „George Enescu” şi Opera Română din Iaşi – au urmărit prezentarea unui repertoriu exclusiv românesc, de toate genurile, după 1990, Festivalul a fost organizat în principal de Filarmonică, cu susţinere financiară din partea unor foruri culturale naţionale şi locale şi a inclus şi muzică internaţională. După 1996, sursele financiare s-au „subţiat” într-atât, încât festivalul nu a mai putut fi organizat.
Dincolo de tentele politizante – obligatorii şi totodată ne-reprezentative pentru valoarea sa reală – Festivalul de la Iaşi a reuşit în primele sale zece ediţii cel puţin două performanţe remarcabile: prima – a fost singurul festival de muzică românească de amploare din viaţa muzicală a ţării; a doua – a creat la Iaşi, pe parcursul a 15 ani, gustul publicului pentru muzica autohtonă, de la genul cameral până la cel vocal-simfonic şi de operă, de la muzica înaintaşilor până la cea contemporană, de la muzicieni consacraţi la tineri debutanţi.
Repertoriul muzical românesc a inclus la fiecare ediţie prime audiţii ieşene şi absolute ale unor lucrări de referinţă. Compozitorii români erau stimulaţi şi onoraţi să dedice lucrări unor interpreţi care le prezentau pe scena Festivalului ieşean.
Au fost zece ediţii ale unui festival devenit emblematic pentru Iaşul muzical al deceniilor opt şi nouă. Caietul-program editat în mai 1988 cuprinde o binevenită retrospectivă a interpreţilor şi muzicii prezentate pe scena festivalului, de-a lungul anilor. Listele sunt impresionante şi edificatoare: lucrări dintre cele mai diverse, de la operă şi balet, la jazz, de la muzica secolului al XIX-lea la cea contemporană, reprezentativă pentru toate zonele culturale şi şcolile componistice româneşti. Interpreţi şi ansambluri din Iaşi şi din toate centrele muzicale româneşti. La toate acestea se adaugă simpozioanele care reuneau compozitori, muzicologi şi interpreţi, consacraţi şi debutanţi deopotrivă.
A fost o epocă de maximă emulaţie, ce a avut loc, în mod paradoxal (ori poate tocmai de aceea) în cele mai triste vremuri din istoria modernă a României, epocă nerepetată şi irepetabilă după 1990. Se plătea, desigur, cuvenitul tribut ideologic – lucrări, discursuri, articole, lozinci, alocuţiuni „cu mesaj” etc. – dar acestea apăreau ca un fel de „certificat de liberă trecere”, pentru a adormi hidra cu multe capete care era cenzura şi erau tratate ca atare de organizatori, participanţi şi public – adică erau ignorate.
După 1990, organizatorii s-au confruntat cu tot mai multe dificultăţi financiare, care au dus în cele din urmă la întreruperea existenţei sale, într-un moment în care – ironia soartei! – Festivalul se bucura nu numai de apreciere şi renume în ţară, dar apăruse şi în binecunoscute enciclopedii internaţionale, precum Musical America. Cu toate acestea, nu puţini sunt aceia care păstrează încă speranţa reluării Festivalului din luna mai la Iaşi, de altfel biroul de impresariat al Filarmonicii primeşte încă oferte de participare în Festival din partea unor interpreţi de peste hotare.
Săptămâna muzicii româneşti
Ediţia I 9-16 mai 1973
Ediţia a II a 3-10 mai 1974
Ediţia a III a 15-23 mai 1975 –
Comemorare George Enescu (Oedip concert-spectacol, primă audiţie)
Festivalul muzicii româneşti
Ediţia a IV a 5-12 mai 1976 – Comemorare Mihail Jora
Ediţia a V a 5-12 mai 1978
Ediţia a VI a 9-17 mai 1980
Ediţia a VII a 7-14 mai 1982
Ediţia a VIII a 11-18 mai 1984
Zilele muzicii româneşti
Ediţia a IX a 23-30 mai 1986
Ediţia a X a 20-27 mai 1988
Festum musicae
Ediţia a XI a 11-25 iunie 1993
Ediţia a XII a 27 mai-10 iunie 1994
Ediţia a XIII a 26 mai-11 iunie 1995
Ediţia a XIV a 24 mai-7 iunie 1996
Festivalul muzicii româneşti
Ediţia a XI a (serie nouă) 21-26 octombrie 2007 (program sala PDF)
Ediţia a XII a (serie nouă) 3-10 octombrie 2008 (link – program sala PDF)
